:

Izolatie termica

Formarea condensului
Temperatura punctului de roua
Sticla izolanta termic
Determinarea temperaturii sticlei
Condens pe sticla interioara

Formarea condensului pe suprafetele ferestrelor si a peretilor exteriori este o problema cu care multi dintre dumneavoastra se confunda. Ce rost are sa schimbati tamplaria veche daca aceasta problema persista? Sau de ce cu vechile ferestre nu aveam condens pe geam si pe pereti iar dupa inlocuirea acestora condensul apare? Care sunt motivele? CANTITATEA DE AER.

Se stie ca daca lasi o ceasca cu apa in camera, in contact cu aerul, apa se evapora chiar si la temperatura camerei, incet dar sigur. Evaporarea, transformarea moleculelor de apa din stare lichida in stare gazoasa, are si un proces invers: CONDENSAREA (trecerea moleculelor de apa din stare gazoasa in stare lichida).

Cantitate de vapori ce poate fi maxim absorbita de un volum de aer depinde de temperatura.

Temperatura in grade Celsius Gradul d saturare in g/mc
-10 1,14
0 4,8
10 9,4
20 17,3
30 30,3


Cantitatea de apa din aer este denimita „umiditate relativa a aerului”. Aerul saturat cu apa are o umiditate relativa de 100%.

Exemplu:
La o temperatura de 200C aerul poate absorbi maxim 17,3 g/mc. Daca aerul contine doar 8,7 g/mc, umiditatea relativa este :

Vi se par obositoare aceste informatii? Sa incercam sa trecem peste plictiseala unui material tehnic si sa aflati ceea ce va intereseaza! De ce daca in casa aveti peste 20 grade Celsius, totusi condensul se formeaza?
>> sus<<

Aici intervine „temperatura punctului de roua”

Punctul de roua descrie acea temperatura cand aerul cu o anumita temperatura initiala si o umiditate relativa nu mai este in stare sa absoarba o anumita cantitate de apa mai mare decat cea initiala.

Pentru aerul din camera la o temperatura de 20 grade C si umiditare de 50%, inseamna ca in aer este absorbit 50% din maximul posibil a acntitatii de apa.

Are loc o racire la 9,3 g C, va creste umiditatea relativa la 100%, insemnand ca aerul la 9,3% este saturat cu apa.

La o racire in continuare a aerului, se va produce condensul, pentru ca aerul nu mai poate absoarbe apa.

Condensul apare atunci cand aerul prin racire nu mai este in stare sa absoarba cantitatea de apa initiala.

Ce rol joaca temperatura suprafetei partilor componente a cladirii?

Pe langa temperatura si umiditatea aerului, temperatura suprafetelor cladirii joaca un rol important in formarea condensului.

Pentru a ajunge in situatii de aparitie a condensului nu trebuie racita intreaga cantitate a aerului. Ajunge daca temperatura intregii suprafete ce vine in contact cu aerul sa se afle sub punctul de roua.

Temperatura aerului: 20 grade Celsius
Umiditatea relativa: 50%


Temperatura suprafetei 9 grade Celsius - mai scazuta decat punctul de roua- Condens

Temperatura suprafetei 15 grade Celsius - mai mare decat punctul de roua- nu mai exista condens.

Formarea condensului pe suprafete reci.

Acest dureaza pana cand aerul din imediata apropiere elimina apa necesara si produce o scadere a umiditatii relative, astfel incat pnctul de roua sa nu mai fie atins.

Influente asupra temperaturii suprafetelor:
· Temperatura mediului extern
· Temperatura camerei
· Preoprietatile de izolare termica

>> sus<<

Fiecare vorbeste despre STICLA IZOLANTA TERMIC. Sa discutam tehnologia acesteia!

Valoarea - K
Coeficientul de transfer termic k al unui geam arata energia pierduta pe unitatea de timp si m2 de sticla la o diferenta de temperatura de 1 Kelvin. Cu cat aceasta valoare este mai mica cu atat se pierde o cantita te de caldura mai mica.
Kv= Valoarea k pentru geam
Kv=valoarea k pentru rama
Kv=valoarea k pentru intreaga fereastra

Valoarea g
Valoarea g este gradl de transfer total de energie in cadrul unei lungimi de unda cuprinse intre 300 nm si 2500 nm. Se compune din transmisia directa a energiei solare si din cedarea secundara a caldurii spre interior rezultata din emisii cu lungimi de unda mari si din confectionare.

Transferul de lumina
Transferul de lumina TL se refera la lungimile de unda vizibile cuprinse intre 380 nm si 780 nm. Transferul de lumina este dat in procente.

Redarea culorilor- Index
Redarea culorilor Ra descrie proprietatile de redare a culorilor unui geam. O valoare peste 90 caracterizeaza o foarte buna redare a culorii.

Transferul –UV
Transferul TUV pentru razele UV este dat pentru lungimi de unda cuprinse intre 280 nm si 380 nm.

Selectivitatea
Prefixul S al selectivitatii descrie raportul dintre transferul de lumina asupra gradului de transfer total de energie. O valoare mare denota un raport favorabil.

Absorbtia de energie
Prin absorbtie energia solara este transformata in caldura si determina o crestere a temperaturii sticlei absorbante.

>> sus<<

Un ajutor pentru determinarea temperaturii sticlei

Diferenta dintre un geam izolant cu reducerea de transfer de caldura in comparatie cu un geam izolant-standard nu se face doar prin valoarea k scazuta siprin costuri de incalzire scazute ci prin temperatura sticlei ce se modifica semnificativ.

O determinare poate fi:

Pentru sticla interioara:

Pentru sticla exterioara:

Tgli/a=Temperatura sticlei
Ti=Temperatura interna
Ta= Temperatura externa
K= valoarea de transfer termic
Alfa a/i= rezistente de transfer termic DIN 4108 (partea 4)

In concluzie:

La o temperatura exterioara constanta si o temperatura a camerei constanta temperatura sticlei interioare devine cu atat mai mare cu cat valoarea k a geamului este mai mica.
Invers va deveni sticla exterioara mai rece cu cat valoarea k va fi mai mica.

>> sus<<

Cand putem sa luam in calcul producerea de condens pe sticla interioara

Aceasta apare cand exista o imiditate ridicata a aerului din camera iar suprafata sticlei interioare este mul mai rece decat aerul din camera.
Iata cateva situatii clasice intr-o locuinta normala in care se formeaza condens pe partea interioara a sticlei:

· Dusul si baia determina o umiditate foarte ridicata a aerului cald din baia. La nivelul peretilor mai reci si mai ales la la nivelul sticlei interioare reci a ferestrei apare condensul datorita coborarii sub punctude roua a anotimpurile reci.
· La gatit umiditatea mare este o regula. In anotimpurile mai reci poate apare condensul pe sticla interioara.
· Fiecare om in timpul somnului elimina o cantitate crescuta de apa. Consecinta este umiditatea in dormitoare. La ferestrele fara jaluzele sau obloane se pot forma in timpul iernii pe sticla interioara condens.

Mai exista si alti factori care favorizeaza formarea condensului ca de exemplu:
· Prezenta numeroasa a plantelor
· Plasarea necorespunzatoare a radiatoarelor
· Glaf jos amplasat, draperii sau jaluzele ce impiedica circulatia aerului
· Puntile termice

Unde apare umiditatea?

Om
Activitate 30 60 g/h
Munca medie 120 200 g/h
Munca usoara 200 300 g/h
Baie
Vana Ca. 700 g/h
Dus Ca. 2600 g/h

Uscarea hainelor(circa 4-5 Kg)
Centrifugate
Necentrifugate


50
100

200 g/h
500 g/h
Bucatarie
Gatit 600 1500 g/h
Media pe zi Ca. 100 g/h
Plante
Plante de camera
Ex. Viorea
5 10 g/h
Plante in ghiveci 7 15 g/h
Arbore de cauciuc mediu 10 20 g/h
Alge 6 8 g/h
Suprafata libera a apei Ca. 40 g/mph
Puieti(2-3m) ex. Fag 2000 4000 g/h
Pomi (25 m) ex. Molid 2 3 mc/h

 

 

 

 

 

 

 
 

Home  |  Despre noi   |   Tamplarie Al   |  Geam termopan   |   Intretinere   |   Poze  |   Contact
Copyright ® 2005 DENYPLUS. Toate drepturile rezervate. Creat de Valy.